Categorie cazare

Cautare rapida


Share

Navigatie: Informatii turistice Judeţul Argeş

Judeţul Argeş

Situat în sudul ţării, Judeţul Argeş este traversat de paralela 45° latitudine nordică şi este străbătut în est de meridianul 25° longitudine estică. La nord, se învecinează cu judeţele Sibiu şi Braşov, cu judeţul Dâmboviţa la est, cu judeţul Teleorman la sud şi cu judeţele Olt şi Vâlcea la vest. Suprafaţa judeţului este de 6.800 km pătraţi, reprezentând  2,9 % din suprafaţa totală a ţării.

ORGANIZARE ADMINISTRATIVĂJudetul Arges

Judeţul Argeş este organizat, din punct de vedere administrativ, în:

-          trei municipii: Piteşti (reşedinţa de judeţ, cu 185.000 loc.), Câmpulung (44.858 loc., cel mai vechi oraş din Muntenia), Curtea de Argeş (35.895 loc., capitală a Ţării Româneşti în vremea lui Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân);

-          patru oraşe: Mioveni (36.000 loc.), Topoloveni (10.627 loc.), Costeşti (10.868 loc.), Ştefãneşti (11.500 loc.);

-          95 comune;

-          585 sate şi localităţi aferente acestora.

RELIEFUL

Relieful judeţului este ca un uriaş amfiteatru care coboară de la nord la sud, cuprinzând toate unităţile geo-morfologice întâlnite în spaţiul Carpato-Danubian de la 2.500 m până la 160 m altitudine. Munţii Făgăraş (din Carpaţii Sudici) se află în nord, cu vârfurile Moldoveanu (2.543 m), Negoiu (2.535 m) şi Vânătoarea lui Buteanu (2.508 m) dominând regiunea. Masivul Leaota, dealurile Platoului Dacic şi o parte din Câmpia Română trasează graniţa estică a judeţului. Câmpia Găvanu-Burdea se gãseşte la est, iar văile râurilor Olt şi Argeş se întind către vest.

ATRACŢII TURISTICE

Munţi

Munţii Piatra Craiului, aparţin judeţului Argeş prin partea lor sudică. Rai al alpinismului, masivul oferă turiştilor trasee abrupte, aceştia beneficiind de o vegetaţie diversă şi bogată deţinând rarităţi precum: garofiţa Pietrei Craiului, floare-de-colţ, sângele voinicului. O parte a acestor munţi a fost declarată rezervaţie naturală.

Munţii Făgăraş, cea mai

Transfagarasan

semeaţă creastă montană din tot lanţul Carpaţilor României, cu cele mai mari altitudini din ţara noastră: vârfurile Moldoveanu 2544 m şi Negoiu 2535 m altitudine. Apele curgătoare, bogate şi numeroase pornesc din izvoare de mare altitudine sau din lacuri glaciare, formând astfel văi adânci pe care se află deseori cascade şi repezişuri. Aceşti munţi sunt străbătuţi de Transfăgărăşan, şoseaua situată la cea mai înaltă cotă de traversare a Carpaţilor (2055 m), străpungând un tunel de 845 m lungime.

Munţii Iezer-Păpuşa domină spre sud prin vârful Iezerul Mare 2462 m altitudine în depresiunea subcarpaCota 2000tică a Câmpulungului. Prezenţa reliefului specific cu avalanşe, văi glaciare, grohotişuri, torenţi de pietre, praguri glaciare fac din acest masiv un punct de atracţie pentru turişti. Datorită valoroaselor particularităţi, a fost înfiinţată rezervaţia Iezer.

Văi şi chei

Valea şi cheile Dâmboviţei determină în parte peisajul pitoresc al zonei Rucăr- Dâmbovicioara.

Peştera Dâmbovicioara (comuna Dâmbovicioara) este situată în partea sudică a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucăr, pe drumul spre Cabana Brusturet. Această peşteră se caracterizează printr-un relief carstic variat, spectaculos. Lungă de peste 250 m, are aspectul unei galerii ramificate, traseul său fiind acendent. Localnicii o cunoşteau înainte de 1579, an în care Dâmbovicioara este atestată documentar, pe vremea lui Mihnea Turcitul. Mai târziu, în 1767, J. Fridvalsky o citează în lucrarea ştiinţifică „Mineralogia magni Principatus Transilvaniae”, ea constituind

Cheile Dâmbovicioareiprima formă carstică de acest fel din Muntenia menţionată într-un studiu de specialitate. Cercetările recente au dus la descoperirea unei noi galerii, neintroduse încă în circuitul de vizitare. Vegetaţia bogată, apele reci şi sclipitoare, faptul că o parte a acestor chei (de la Cetăţeni) au fost declarate rezervaţie naturală, Peştera Dâmbovicioarei, toate aceste atracţii turistice amplifică importanţa zonei din punct de vedere turistic.

Alte văi şi chei: Valea Vâlsanului, rezervaţie faunistică formată din malurile râului Vâlsan, este o rezervaţie naturală mixtă cu specii rare de plante şi animale, printre care se numără şi o specie unică în lume, Romanichtys valsanicola (aspretele), ceea ce face ca această vale să fie considerată cea mai ecologică din Europa; Valea Argeşului, Valea şi cheile Topologului.

Lacuri

Lacul Vidraru, lac de acumulare, găzduit de impresionantul baraj ce aparţine hidrocentralei de pe Argeş este precedat în aval de o salbă de lacuri, însoţite de mici hidrocentrale: Oneşti, Cerbureni, Curtea de Argeş, Zigoneni, Bascov, Ştefăneşti.

Aflate în zona Câmpulung- Rucăr sunt barajul Pecineagu şi barajul Răuşor.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Albeşti, aflat la 9 km de Câmpulung are 2 rezervaţii geologice: granitul de Albeşti ( folosit şi la construcţia Arcului de Triumf) şi calcarul de Albeşti.

Mihăileşti, rezervaţie forestieră cu specii forestiere autohtone şi exotice: bradul de Caucaz, Douglas, arborele vieţii, ienupăr de Virginia, arborele de lalele.

Suslăneşti, rezervaţie paleontologică unde s-au găsit peşti fosili mumificaţi şi unele specii de arbori care s-au imprimat pe şisturi bituminoase.

Negraşi, rezervatie botanică. Poiana cu Narcise Negraşi (comuna Negraşi) este o  rezervaţie naturală (floristică). Pe o suprafaţă de 4,10 ha se găseşte o poiană cu narcise albe, cu o cornulă cu marginile roşii, ce înfloresc la sfârşitul lunii aprilie şi ţin până la sfârşitul lunii mai. A fost declarată rezervaţie floristică la 24 iunie 1966.

Floare de coltParcul Naţional Piatra Craiului - Masivul muntos Piatra Craiului este o originalitate geografică,Garofita Pietrei Craiului fiind constituit ca o rezervaţie floristică şi faunistică, cu un important rol în ocrotirea unor rarităţi naturale precum garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), specie endemică şi relict terţiar, floarea de colţ. (Leontopodium alpinum), sângele voinicului (Nigritella nigra), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), tisa (Taxus baccata), bulbucii de munte (Trollius europaeus), tulichina/iedera albã (Daphne cneorum), tulichina galbenã (Daphne blagayana), ghintura galbenã (Gentiana lutea), iar dintre animale capra neagrã (Rupicapra rupicapra), ursul (Ursus arctos), fluturaşul de stâncã (Tichodromamuraria),  corbul (Corvus corax), vipera (Vipera berus), râsul (Lynx lynx) etc.

Staţiuni turistice

Brădetu (628 m altitudine), aflată la 58 km de Piteşti este o staţiune balneoclimaterică de interes local, cu un climat de depresiune interdeluroasă.

Bădeşti (170 m altitudine), este o staţiune balneoclimaterică permanentă, care se mândreşte cu o aparatură de tratament modernă pentru kinetoterapie şi electroterapie.

Vestigii istorice

Castru JidovaCastrul de la Jidova, aflat la 4 km de Câmpulung, castru roman din timpul lui Commodus şi Severus (193-211) cu o suprafaţă de 1 ha, unul din cele mai bine păstrate din ţara noastră.

Curtea Domnească de la Curtea de Argeş, monunent istoric din secolul XIII, a fost prima reşedinţă a domnitorilor Ţării Româneşti, astăzi ruine.

Cetatea PoienariCetatea Poienari (comuna Arefu) rezervaţie arheologică construită pe muntele Cetăţuia de către Vlad Ţepeş. Ruinele Cetăţii Poienari sau Cetatea lui Negru Vodă datează din sec. al XIV-lea. Potrivit legendei, ar fi aparţinut domnului Ţării Româneşti, Negru Vodă, cunoscut în istoriografie sub numele de Radu I.

Cetatea geto-dacică Cetăţeni a jucat un rol de seama în formarea primului stat dac condus de Burebista ( sec III i.Hr.)

Cetatea Negru Vodă de la Cetăţeni (comuna Cetăţeni) - Monument istoric şi de arhitectură religioasă din secolul al XIV-lea.

Biserica DomneascaEdificii religioase

Mănăstirea Curtea de Argeş (municipiul Curtea de Argeş) - Ctitorită şi sfinţită de Neagoe Basarab în 1517, biserica are un echilibru al volumelor şi o supleţe ieşite din comun. Suprafaţa ocupată de biserică este de 756 mp, iar înălţimea, până la vârful turlei mari, este de 31 m. Întregul ansamblu are un echilibru şi o nobleţe care-i dau valoarea de reală bijuterie, unică în istoria arhitecturii din Europa de sud – est

Biserica rupestră Corbii de Piatră (comuna Corbi) - Considerată pe bună dreptate o enigmă, biserica rupestră Corbii de Piatră nu se lasă descrisă uşor. Încastrată în stâncă, ascunsă ca o peşteră în peretele muntelui, nu seamănă nici cu chiliile rupestre de la Bozioru, nici cu grota de la Nămăieşti. Este singura biserică care prezintă două sfinte altare funcţionale pe acelaşi naos.

Corbii de PiatraMănăstirea Negru Vodă de la Câmpulung, zidită după tradiţie de Radu Negru Voievod, rezidită de Basarab Voievod şi terminată de fiul său Nicolae Alexandru Basarab (1352-1364) al cărui mormânt se află aici.

Mănăstirea Cotmeana, aflată la 32 km de Piteşti, zidită în timpul lui Radu I ( 1377-1383).

Manastirea Curtea de ArgesAlte edificii religioase: Biserica Domnească din Piteşti, Biserica Baratia din Câmpulung, Biserica Subeşti din Câmpulung, Biserica Nămăieşti săpată aproape în întregime în gresia dealului, Mănăstirea de la Aninoasa, Mănăstirea Tutana, Mănăstirea Ciocanul, Schitul Dragoslavele şi Schitul Trivale din Piteşti.

Edificii culturale

Complexul Muzeal Goleşti (oraşul Ştefăneşti) - Muzeu naţional, monument istoric şi de arhitectură laică. Muzeul Pomiculturii şi Viticulturii din Goleşti, amenajat în aer liber cu o suprafaţă de 12 ha.

Profil: literatură, etnografie, artă.

Literatură: manuale şi editii princeps ale unor lucrări literare.

Etnografie: interioare ţărăneşti din zonă, obiecte de uz casnic, ţesături şi cusături tradiţionale, ceramică, broderii.

Casa memorială a poetului George Topârceanu de la Nămăieşti.

Muzeul GolestiCasa memorială a marelui romancier Liviu Rebreanu de la Valea Mare, aflată la 4 km de Piteşti.

Monumente şi statui

Monumentul eroilor de la Mateiaş, este format din mausoleu, muzeu şi un basorelief cu o cupă din piatra de Albeşti în care arde o flacără vesnică în amintirea celor care s-au jertfit pentru făurirea unităţii naţionale.

Monumentul 1907, Poarta Eroilor din Piteşti, Monumentul Soldatului din Rucăr şi Câmpulung şi Statuia lui Nicolae Bălcescu de la Piteşti.

CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ

Centrul de Informare Turistică Piteşti

Adresa: Pasajul Victoriei nr.89, parter, Piteşti, jud Argeş

Punctul de Informare şi Promovare Turistică Căpăţâneni

Adresa: Incinta Căminului Cultural Arefu, sat Căpăţâneni, comuna Arefu, judeţul Argeş

Tel: 0755 046 638

Persoane de contact:  Lălîu Tatiana, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Punctul de Informare şi Promovare Turistică Dâmbovicioara

Adresa: Sediul Administrativ al Primăriei Dâmbovicioara, sat Podu Dâmboviţei, comuna Dâmbovicioara, judeţul Argeş

Tel: 0744 524 874

Persoana de contact: Busioc Raluca, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Punctul de Informare şi Promovare Turistică Schitu-Goleşti

Adresa: Km 40 al DN 73 Piteşti-Braşov, comuna Schitu-Goleşti, judeţul Argeş

Tel: 0755  046 976

Persoana de contact: Hubert Alexandru, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

Punctul de Informare şi Promovare Turistică Topoloveni

Adresa: Str. Calea Bucureşti nr. 50-52, Topoloveni, judeţul Argeş

Tel: 0755 046 821

Persoana de contact: Moisescu Ion, Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

 

Consiliul Judetean Arges

Pitesti, Str. Piata Vasile Milea, nr. 1

Tel.: 0248-210.056; Fax: 0248-220.137

Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

www.cjarges.ro


Sondaj

In ce unitate de cazare doriti sa va petreceti sejurul/vacanta?



Rezultate

Newsletter

Web Design Bucuresti Copyright 2010 Infotur Romania. Toate drepturile rezervate.
Director Web Gratuit Portal de Turism Top66 Statistici Yahoo Detector